Marian Munteanu, sau întoarcerea fiului risipitor

April 26th, 2016

Este deasupra oricărei îndoieli că singurul om de dreapta care avea șanse reale să câștige Primăria Bucureștiului este Marian Munteanu. Este un brand, are carismă, are capacitatea să formeze o echipă din cei mai buni profesioniști.

Așa a gândit și conducerea PNL, că au pus mâna pe o locomotivă puternică pentru partidul lor din fiare vechi. La rândul lui, Marian Munteanu știa ce investiții înseamnă o campanie electorală, adică un râu de bani, logistică, oameni cu experiență și sute de trepăduși, așa că a coborât puțin din preț: le-a copiat discursul și și-a înmuiat radicalismul.

Aparenta sa înrolare în PNL a fost ca benzina de avion pentru simpatizanții partidului și un magnet pentru cei care votează omul, și nu partidul. Pentru prima oară, bucureștenii aveau sentimentul că au scăpat de coșmarul alegerii răului cel mai mic.

Pe partea cealaltă, naționaliștii radicali, mulți dintre ei foști golani, s-au simțit trădați de concesiile făcute de Marian Munteanu, dintre care cea mai șocantă a fost modul în care a justificat o eventuală aprobare pentru marșurile homosexualilor. A fost momentul în care naționaliștii și-au pierdut speranța că un Marian Munteanu primar PNL ar mai reprezenta idealul unui București al normalității, după chipul și asemănarea românilor. Numai că naționaliștii sunt o voce mică și nu ar fi influențat procesul electoral.

Toate sondajele arătau că Marian Munteanu era în marș triumfător spre Primăria Capitalei și PNL-ul beneficia de cel mai luminos face-lift din istoria postdecembristă.

Când, dintr-o dată, căruța s-a stricat! Varianta oficială este că niște ong-uri au făcut gălăgie pe tema simpatiilor legionare ale lui Marian Munteanu, din care cauză unii membri marcanți ai PNL s-au simțit datori să se distanțeze și a apărut riscul ”să se rupă partidul”.

Orice om cu cap, chiar și mulți dintre cei fără cap, și-a dat seama că motivul era inventat, ba chiar pueril, pentru că așa-zisul scandal mediatic pe teme de legionarism era doar un bâzâit de muște enervant, dar care îi aducea voturi lui Marian Munteanu, iar cei câțiva PNL-iști dizidenți ar fi trebuit, dimpotrivă, să se bucure că partidul lor ia primăria capitalei. Bucureștenii, cu mic cu mare, au simțit că explicația reală a fost temerea că un Marian Munteanu la Capitală ar fi stricat mașina de jefuit banul public și, mai rău, ar fi pus capăt hegemoniei binomului partide-ong-uri din mizerabila politică românească.

Ca să fie clar, toate partidele parlamentare formează o singură mafie, divizată în câteva găști, denumite partide, între care politicienii se mută ca partenerii de sex din cluburile de swingers. Toți parlamentarii și guvernanții sunt niște marionete, ațele care îi mișcă sunt dosarele DNA sau slăbiciunile lumești, păpușarul este încă necunoscut, dar se pot face presupuneri după indiciul că piesa care se joacă este jefuirea țării și golirea ei de români.

Decorul acestei piese este asigurat de un cor de ong-uri care și-au luat abuziv numele de ”societatea civilă”, care mimează vocea nemulțumită a cetățenilor. Partide și ong-uri împreună, formează o lume mică și incestuoasă, pe care o hrănește aceeași mână.

Se pot face multe ipoteze despre cum ar fi acționat Marian Munteanu odată ajuns în lumea aceea, dar cert este că mafioții nu au vrut să riște: decât un primar PNL Marian Munteanu necontrolabil, ba încă cu potențial de surprize, mai bine unul de la oricare alt partid, dar care să asigure continuitate în jaf și să respecte Omerta. În concluzie, asistăm la un nou blat PNL-PSD, unde Predoiu este pus doar ca să nu rămână gol terenul de joc, iar primarul va fi PSD, impus de  masa de manevră a PSD.

Este evident că alegerile nu se mai dispută între PNL și PSD, sau ALDE, ci între cei care de 25 de ani ne-au furat prin rotație și câteva nume noi, cu discurs naționalist. Da, la aceste alegeri există o șansă uriașă de a scăpa de eternele fețe mucegăite feseniste și de a le înlocui cu oameni noi, poate nu cei mai buni, dar cu siguranță mai bine intenționați și mai puțin escroci.

Dar, pentru că era prea frumos să fie perfect, această șansă este dinamitată de faptul că aceștia sunt prea mulți și niciunul nu vrea să lase de la el. Este ca atunci când Napoleon a avut nevoie de un general și i s-a spus că i se vor trimite doi foarte buni. Răspunsul lui a rămas celebru: ”Poate să fie și unul mai prost, dar să fie doar unul!”.

Ca să vorbim concret, cei trei generali care își dispută conducerea armatei bucureștenilor nepomanagii sunt: Cătălin Berenghi, Bogdan Diaconu și Daniel Fenechiu. Fiecare în parte e incomparabil mai bun decât oricare dintre candidații partidelor feseniste, însă faptul că ei divid un electorat care altfel ar putea înfrânge armata PNL-PSD-ALDE face ca orice comparație între ei să fie fără relevanță.

De ce oare unii oameni aleg o înfrângere eroică în locul unei victorii pe care să o împartă cu alții? Cât de reprezentativi mai sunt acești oameni pentru ideea comună pentru care luptă, atâta timp cât o pun în pericol prin simplul fapt că refuză să colaboreze?

Am fost cel mai acerb critic al compromisului pe care Marian Munteanu l-a făcut cu PNL, pe care l-am echivalat cu o dizolvare a sa în mizeria politicianistă, și cu atât mai mult mă bucur să îl știu scăpat de tovărășia acelor gunoaie politruce. O dovadă că am asistat la o tentativă de alianță contra naturii este chiar finalul comic al acesteia: promisiunea obținută de PNL că Marian Munteanu nu va candida ca independent. Cum naiba să-ți mai pese dacă un om mai candidează, odată ce l-ai dat afară pe motiv că nu e bun?

 

La moment de bilanț, putem considera că tot răul a fost spre bine. Un Marian Munteanu ajuns primar pe mâna PNL-ului ar fi fost un primar foarte bun, cu siguranță, dar rămânea pentru totdeauna bântuit de suspiciunea că a trecut în tabăra politicianistă cu arme și bagaje. În schimb, degringolada pe care apariția sa a produs-o în PNL, dar și în PSD și ceilalți, este cea mai puternică dovadă a incompatibilității sale cu mlaștina politică românească. Este prea hard core ca ei să îl poată accepta.

Cu acest certificat de incompatibilitate față de ei, Marian Munteanu s-a întors acasă, în familia Golanilor, vechi și noi deopotrivă. Experiența lui ne-a adus certitudinea că naționalismul creștin se poate manifesta doar pe față, sub steag propriu, și că românii vibrează la mesajul nostru. Cu un Marian Munteanu eliberat de înțelegerile cu politicienii actuali, să ne bucurăm că suntem, din nou, în formulă completă, și acum mai urmează doar să ne hotărâm să facem pasul înainte.

DNA se uită la PSD și PNL?

April 21st, 2016

Nu știi dacă să plângi sau să râzi când auzi că cineva împrumută un partid politic, sau că fiscul îi mai permite să funcționeze cu datorii de milioane de euro. Iar ca o culme a absurdului, PSD și PNL, înglodați în datorii, se etalează în această campanie electorală cu o avere, de parcă ar fi câștigat la loto. Bannere, corturi, materiale promoționale, ziare, oameni plătiți cu ziua, întreaga țară acoperită cu bani, bani, bani, dar fără ca cineva să spună de unde sunt aceștia, cu toate că legea obligă la ”transparență”. 

Haide să vedem dacă DNA are curaj să se uite la PSD și la PNL acum, cât situația e caldă. Sau doar peste vreo 7-10 ani va termina ancheta și va constata că faptele s-au prescris?

 

Către Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală

În atenţia Doamnei Procuror Laura Codruţa Kovesi

Subsemnatul Mihai Tociu, domiciliat în București, …. vă sesizez potrivit disp. art. 289 Cod Procedură Penală cu prezenta

PLÂNGERE PENALĂ

Cu privire la fapte de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 pct. 1 lit. C din Legea 241/2005 precum şi fapte de finanţare ilegală a activităţii politice şi a campaniei electorale, prevăzute de disp. art. 5, 51, 52, 53 şi 8 din Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, modificată prin Legea 113/2015.

MOTIVE:

ÎN FAPT: În București, Partidul Naţional Liberal și Partidul Social Democrat au început, cu mai multe săptămâni în urmă, afişarea în spaţiul public de bannere cu conţinut electoral, deşi campania electorală pentru alegerile locale şi parlamentare nu a început încă oficial.

Cu titlu de exemplu, în sectorul 6, PNL a arborat în intersecţiile principale din sectorul 6 (Bulevardul Iuliu Maniu cu toate arterele cu care se intersectează, B-dul Timișoara cu toate arterele cu care se intersectează, strada Lujerului la toate intersecțiile, B-dul Ghencea și Prelungirea Ghencea, strada Brașov la toate intersecțiile și altele) bannere electorale de mari dimensiuni ce încalcă legea electorală. Candidatul PNL Răvan Mironescu a împânzit stâlpii de curent de pe Bulevardul Ghencea, Bulevardul Iuliu Maniu și alte străzi din sectorul 6, precum și stâlpii de curent dintre șinele de tramvai de pe Bulevardul Timișoara, cu afișe electorale, în număr de ordinul sutelor.

De asemeni, candidatul PSD Gabriel Mutu apare pe Bulevardul Iuliu Maniu cu afişe electorale în spaţii publicitare.

Tot cu titlu de exemplu, în Piaţa Unirii sau la Gara de Nord, PSD a arborat un banner cu inscripţia “PSD îţi dă Puterea”. Tot în Bucureşti, candidaţi ai Partitului Naţional Liberal (exemplu candidatul la Primăria Sectorului 1 – Diana Tuşa) a arborat în intersecţii din sectorul 1 Bucureşti bannere electorale de mari dimensiuni (unul dintre ele lângă sediul Teatrului Masca), ce încalcă legea electorală. Tot de la PNL, candidatul Răzvan Sava apare pe Bulevardul Tineretului cu afişe electorale în spaţii publicitare.

Deşi cele două partide mai sus menţionate sunt partide parlamentare cu reprezentare la nivel naţional, acestea figurează cu datorii uriaşe la bugetul de stat, înregistrând debite atât în ceea ce priveşte plata taxelor şi impozitelor cât şi cu privire la plata chiriilor către RAPPS.

În aceste condiţii, explozia de materiale publicitare în spaţiul public a celor două partide este lipsită de justificare din punct de vedere financiar, întrucât potrivit informaţiilor disponibile în mod public pe site-ul Ministerului de Finanţe, aceste formaţiuni politice înregistrează datorii. Mai mult, sursa acestor sume cu care au fost plătite aceste materiale publicitare este necunoscută, ne-fiind îndeplinite obligaţiile de publicare în Monitorul Oficial a eventualelor donaţii, potrivit legii.

Pentru toate aceste considerente, vă solicităm să dispuneţi luarea măsurilor legale ce se impun şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi, pentru asigurarea unui climat politic fundamentat pe principiul legalitatii, principiul egalitatii de sanse, principiul transparentei veniturilor si cheltuielilor, principiul independentei partidelor politice si a candidatilor fata de finantatori şi principiul integritatii competitiei politice si electorale – principii consfiinţite prin disp. art 1 din Legea 334/2006.

Cu stimă,

Mihai Tociu

Banii noștri au ajuns agățați pe toți stâlpii, ilegal

April 21st, 2016

Către Autoritatea Electorală Permanentă

Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

În atenţia Doamnei Preşedinte   Ana Maria Pătru

 

Subsemnatul Mihai Tociu, domiciliat în București, ….,  vă sesizez prin prezenta

SESIZARE

Cu privire la fapte de încălcare a legii electorale, respectiv momentul începerii campaniei electorale (art. 64 din Legea 115/2015), folosirea de mijloace financiare ilicite pentru campania electorală (art. 65 pct. 3 din Legea 115/2015), afişaj electoral ilegal (art. 79 din Legea 115/2015) precum şi fapte de finanţare ilegală a activităţii politice şi a campaniei electorale, prevăzute de disp. art. 5, 51, 52, 53 şi 8 din Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, modificată prin Legea 113/2015.

MOTIVE:

ÎN FAPT: În sectorul 6 din Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul România Unită, Partidul Național Democrat, gruparea ALDE și candidatul independent Sebastian Bodu au început, cu mai multe săptămâni în urmă, afişarea în spaţiul public de bannere cu conţinut electoral, deşi campania electorală pentru alegerile locale şi parlamentare nu a început încă oficial.

Toți aceștia au arborat în intersecţiile principale din sectorul 6 (Bulevardul Iuliu Maniu cu toate arterele cu care se intersectează, B-dul Timișoara cu toate arterele cu care se intersectează, strada Lujerului la toate intersecțiile, B-dul Ghencea și Prelungirea Ghencea, strada Brașov la toate intersecțiile și altele) bannere electorale de mari dimensiuni ce încalcă legea electorală. De asemeni, candidatul PSD Gabriel Mutu apare pe Bulevardul Iuliu Maniu cu afişe electorale în spaţii publicitare, și la fel și candidatul independent Sebastian Bodu pe b-dul Vasile Milea. Candidatul PNL Răvan Mironescu a împânzit stâlpii de curent de pe Bulevardul Ghencea, Bulevardul Iuliu Maniu și alte străzi din sectorul 6, precum și stâlpii de curent dintre șinele de tramvai de pe Bulevardul Timișoara, cu afișe electorale, în număr de ordinul sutelor.

Deşi PSD și PNL sunt partide parlamentare cu reprezentare la nivel naţional, acestea figurează cu datorii uriaşe la bugetul de stat, înregistrând debite atât în ceea ce priveşte plata taxelor şi impozitelor, cât şi cu privire la plata chiriilor către RAPPS.

În aceste condiţii, explozia de materiale publicitare în spaţiul public a celor două partide este lipsită de justificare din punct de vedere financiar, întrucât potrivit informaţiilor disponibile în mod public pe site-ul Ministerului de Finanţe, aceste formaţiuni politice înregistrează datorii. Mai mult, sursa acestor sume cu care au fost plătite aceste materiale publicitare este necunoscută, ne-fiind îndeplinite obligaţiile de publicare în Monitorul Oficial a eventualelor donaţii, potrivit legii.

Pentru toate aceste considerente, vă solicităm să dispuneţi luarea măsurilor legale ce se impun şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi, pentru asigurarea unui climat politic fundamentat pe principiul legalitatii, principiul egalitatii de sanse, principiul transparentei veniturilor si cheltuielilor, principiul independentei partidelor politice si a candidatilor fata de finantatori şi principiul integritatii competitiei politice si electorale – principii consfiinţite prin disp. art 1 din Legea 334/2006.

Cu stimă,

Mihai Tociu

 

Marian Munteanu și virusul Iorga

April 20th, 2016

1906. Iorga era profesor de istorie la Universitate. La cursurile lui veneau studenți de la toate facultățile, ciorchine de oameni. Nu mai erau despre istorie, ci despre starea națiunii și despre ce ar trebui făcut pentru oprirea valului de cosmopolitism și dez-românizare. La nivelul de conducere a statului, devenise o rușine să vorbești românește. Cursurile erau vulcanice și Iorga de neoprit.

Teatrul Național anunță o piesă de teatru în limba franceză, cu actori români, pentru public român. Chiar înainte de spectacol, Iorga are curs. O mare de studenți îl așteaptă pe Guru. ”Dom’ Profesor, așa nu se mai poate! Am ajuns străni la noi în țară. Ce facem?”

Iorga ține un discurs despre apărarea valorilor naționale. Studenții se îndreaptă către teatru, care se afla atunci pe Calea Victoriei, și fac o horă mare în fața intrării. Circulația se blochează. Guvernul trimite jandarmii. Studenții răstoarnă un tramvai și construiesc baricade în jurul teatrului. Jandarmii atacă cu baionetele. Foaierul teatrului se umple cu răniți. Sânge peste tot. Perdelele sunt transformate în bandaje. Lupta a ținut toată noaptea. Sute de arestări.

Iorga este arestat și acuzat de agitație cu consecințe deosebit de grave. Toți intelectualii români și toate universitățile la care Iorga era membru protestează. Cazul Iorga devine internațional. Iorga este eliberat. Și studenții.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

În tinerețe, Marian Munteanu a fost idolul unei generații. Iorga, la fel.

Fenomenul Piața Universității a fost simbolul dorinței de revenire la România normală. Articolele și discursurile universitare ale lui Iorga, la fel.

Marian Munteanu a fost simbolul celor care se doreau eliberați de tirania rețelei securisto-nomenclaturistă, omniprezentă și omnipotentă. Îndemnurile lui Iorga de eliberare de sub tirania cosmopolitismului conducătorilor statului și pentru renașterea românismului, la fel.

Revoluția spirituală pornită de Marian Munteanu a condus în final la intervenția brutală a forțelor de represiune și la bătăi în stradă. Cea pornită de Iorga, la fel.

Marian Munteanu a scăpat ca prin minune de înscenarea unei acuzații de instigare cu consecințe deosebit de grave și de mulți ani de închisoare. Iorga, la fel.

Marian Munteanu a organizat Drumul Crucii, o fascinantă demonstrație alegorică pentru Unire. Iorga a fost susținătorul cel mai important al rezistenței armate în timpul retragerii din Moldova din 1917. Într-un ocean de deznădejde, când totul părea pierdut, Iorga vedea Victoria și îndemna la luptă.

Marian Munteanu a devenit un erou și un idol. Iorga, la fel.

Și ar fi rămas așa, dacă nu-și băga Dracu’ coada….

~~~~~~~~~~~~

Marian Munteanu a devenit un apropiat al celor împotriva cărora ridicase întreaga țară. Iorga, la fel: a devenit un militant pentru acordarea cetățeniei române tuturor evreilor, în masă, ceea ce nu se mai întâmplase niciodată până atunci, în toată istoria României.

Marian Munteanu s-a înrolat într-unul dintre așa-zisele partide democrate și acum îl ridică în slăvi ca pe Sfintele moaște. Iorga a ales să-și facă un partid propriu pentru a se face de rîs, în plan politic.

Este necesar să facem o clarificare importantă: este foarte bine că un naționalist de calibrul lui Marian Munteanu acceptă un culoar politic pentru a ajunge într-o funcție publică importantă, pentru că astfel va avea posibilitatea să dea viață ideilor și principiilor sale. Toți cei care s-au simțit reprezentați de el acum 25 de ani se așteaptă să devină un exemplu de acțiune naționalistă și creștină, și nici nu mai contează că ajunge acolo pentru interesul PNL-ului, sau al PSD-ului, sau chiar al lui Iliescu. Să fie ei sănătoși cu interesele lor, pentru că pentru noi contează interesul nostru: naționaliști în cât mai multe funcții publice.

Tot la fel și cu cei care îl contestă pe Marian Munteanu: toată armada soroșistă, diverse organizații evreiști și jurnaliștii democratoizi. Am observat la foarte mulți logica prin care Marian Munteanu crește în valoare doar pentru că este acuzat de legionarism de așa-zisul Centru pentru Monitorizarea Antisemitismului, sau de anti-occidentalism de către cățeii lui Soroș. Adică noi nu avem cap să vedem care este interesul nostru și ne luăm după interesele altora? Principiul arab ”dușmanul dușmanului meu este prietenul meu” este periculos, dacă nu știi care este motivul pentru care cei doi se dușmănesc. În plus, ce garanție ai că noul ”prieten”, dușman al dușmanului tău, nu îți este și ție dușman? Vorbim de principii aici, iar concluzia este că evaluarea lui Marian Munteanu trebuie făcută exclusiv prin prisma modului în care acesta va respecta idealurile noastre. Și aici apare problema.

~~~~~~~~~~~~~~

De când cu nominalizarea, Marian Munteanu pare a fi alt om. A început să vorbească despre Partid, despre liberalism, despre continuitatea ideilor lui Brătianu… Se poartă de parcă este în PNL de când lumea și nici nu știm ce ratăm dacă nu ne înscriem și noi. Dintr-o dată, PNL nu mai are nicio legătură cu clasa politică, cu PSD, cu USL, cu PDL, cu FSN, cu PCR, cu Securitatea… PNL nu a fost acolo când economia a fost ruinată, terenul agricol înstrăinat, jumătate dintre românii în putere plecați în pribegie, confundați în lume cu țiganii, și ei și numele țării, istoria interzisă, poarta deschisă imigranților și, uber ales, omniprezența interlopilor.

 

Iorga, la fel. Într-o țară distrusă de camarila amantei regelui, el îi făcea apologia. Le-a reproșat tinerilor naționaliști care acuzau monopolul evreilor asupra comerțului, că nu dovedesc că și românii pot face comerț. După câțiva ani, când naționaliștii au deschis magazine și restaurante românești, și au dovedit că o pot face, și chiar mai bine, și chiar mai corect, același Iorga a cerut regelui să le închidă… fără motiv. Când i s-a reproșat că nu este cinstit sufletește, a abuzat de o lege stupidă și l-a băgat șase luni la închisoare pe cel care a avut curajul să-i spună adevărul.

Spre stupoarea tuturor, în doar câțiva ani, Iorga nu mai era omul care a fost. Dar Marian Munteanu, mai este?

~~~~~~~~~~~~~~~~

Acum 25 de ani, nu ar fi existat niciun dubiu la cum ar fi reacționat Marian Munteanu dacă i s-ar fi cerut să permită un marș al homosexualilor prin mijlocul Bucureștiului, sau construcția unei mega-moschei, sau aducerea unei mase de imigranți musulmani, de exemplu.

Acum însă, ne vorbește despre starea de legalitate cu privire la acestea. ”Dacă marșul homosexualilor este legal, de ce nu?” – este răspunsul său tranșant la întrebarea dacă va da aprobare pentru așa ceva. După acest răspuns, dacă observăm că și mega-moscheea, și invazia imigranților, au baze legale, să ne pregătim pentru foarte multe ”De ce nu”-uri.

Da, astăzi avem un Marian Munteanu care acceptă cu nonșalanță ca valorile naționale și creștine să fie eclipsate de niște legi, absurde, trimise în plic în România, votate de niște parlamentari mafioți, sub șantajul DNA. Astăzi avem un Marian Munteanu căruia nu îi pasă că aceste legi nu reprezintă voința cetățenilor, adică sunt NEDEMOCRATICE, și că poate apela la Referendum, dacă ar vrea ca Bucureștiul să fie o capitală așa cum o vor românii, și nu cum o vor americanii, englezii, belgienii.

~~~~~~~~~~~~~~~~

În timpul guvernării legionare, Iorga umbla însoțit de unu-doi legionari, trimiși de conducere, care aveau grijă să nu fie luat la bătaie pe stradă de tinerii care cu ani în urmă îl idolatrizau, dar care acum se simțeau înșelați în idealurile lor. Ar fi fost o pată pe imaginea legionarilor dacă s-ar fi întâmplat ca Iorga să fie agresat.

După acel ”De ce nu?”, oare câți dintre vechii golani nu l-ar lua acum de guler pe MM, când l-ar întâlni pe stradă, ca să-i zică: ”Marianeeee, m-au durut oasele când m-au bătut minerii pe semnătura lui Iliescu, dar acum o să mă doară sufletul când o să mă bată jandarmii, pe semnătura ta, când o să le strig homosexualilor ”România e țară creștină”, pentru că, spre deosebire de tine, eu nu m-am schimbat – am rămas același Golan!”.

Dar, probabil că o să-i asigure PNL-ul bodiguarzi, pentru că ar fi o pată pe imaginea Democrației să nu-și protejeze oamenii care le fac treaba și le scoate pulimea la vot.

 

În încheiere, mă gândesc cum ar fi fost dacă Marian Munteanu era omorât de nenorocitul acela de miner. Acum ar fi fost considerat un simbol al luptei pentru Democrație și pentru Libertate, ar fi avut nume de stradă, sau chiar de piață, s-ar fi învățat despre el la istorie, am fi avut statusuri pe FaceBook ”Je suis Marian Munteanu”, ar fi fost insigne cu imaginea lui hristică, cu Crucea în mână.

Se pare însă că Istoria românilor l-a refuzat pe Marian Munteanu. Acum este un PNL-ist oarecare, un candidat ca oricare altul la Primăria Capitalei, un fel de Gabriela Firea cu barbă… Ce păcat! Ce păcat!…

Strângere semnături pt candidatura la Primăria Sectorului 6

April 11th, 2016
Miercuri, 20 Aprilie, strâng semnături între orele 9 – 20 la Piața Veteranilor, ieșirea de la metrou (stația Lujerului).

Formular listă susținători

April 11th, 2016

Lista susținători Mihai Tociu - orizontal

Persoanele care mă pot ajuta să strâng semnături, pot printa acest formular – format jpg, sau le pot trimite, la cerere, unul în format word.
Formularul nu trebuie să aibă completate toate cele 10 linii, însă cele completate trebuie să aibă toate căsuțele completate, cu datele reale, numai de la cetățeni cu drept de vot și cu adresă din CI în sectorul 6. Fiecare semnătură contează!
Atenție: Autoritatea Electorală le va verifica, iar cele incorecte sau incomplete vor fi eliminate, plus scandalul de rigoare.
Rog pe cei care intenționează să mă ajute să mă contacteze pe privat pe pagina de FB. Data limită la care aceste liste îmi pot fi de folos este duminică, 24 Aprilie.
Vă mulțumesc

Fluturașul pentru campania electorală pt Primăria Sectorului 6

April 10th, 2016

?????????

Sunt MIHAI TOCIU și doresc să fiu Primar al Sectorului 6.

Sunt INDEPENDENT, ROMÂN 100%, NAȚIONALIST, ORTODOX.

Opiniile mele politice și civice le găsiți pe www.tociu.ro și pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/mihai.tociu.

Pot să conduc Sectorul 6 mai bine decât ceilalți candidați deoarece am cunoștințe și experiență managerială, sunt patriot, nu sunt șantajabil, nu sunt tributar niciunui grup de interese și sunt incoruptibil.

Conform proverbului ”Pomul se cunoaște după roade și omul după fapte”, înainte de a spune ce voi face ca primar, este mai important să arăt ce am făcut până acum.

Activez de 15 ani pentru cauze naționale în Vatra Românească, Forumul Creștin Noua Dreaptă și ”Solidaritate Românească”.

Am făcut politică, dar fără a avea tangență cu vreunul dintre așa zisele partide politice parlamentare, pe care le consider grupări mafiote. M-am ținut departe de tentațiile lor și am ales să fac Politica Faptei.

Dintr-o pornire naturală, am susținut și apărat cam tot ce înseamnă mod de manifestare a spiritului național, civic și ecologic și iată doar o mică parte dintre acestea:

-jocul de oină (www.oina.ro și ”oina” pe youtube – toate filmele care prezintă regulile, meciuri și imagini din joc sunt gândite și realizate de Asociația OINA, adică de mine; membru în biroul federal o legislatură, am introdus jocul de oină în Legea pentru protejarea patrimoniului imaterial al poporului român) Read the rest of this entry »

8 Aprilie – Ziua când am fost ștampilat ”Etnic român”

April 8th, 2016

În 8 Aprilie 1944, cu noaptea în cap, Nea Niculae a umplut căruța cu saci de făină, a pus și mașina de cusut Singer, care era zestrea nevestei, apoi și-a suit nevasta și pe cei 6 copii – dintre care unul născut de o lună, și a pleacat spre ȚARĂ. Lăsa în urmă, în Basarabia, toată avuția lui de o viață: pământul, atelierul de tâmplărie și casa, cea mai mare din oraș.

Se ”rupsese frontul” și drumurile erau pline de șiruri nesfârșite de căruțe, pline cu oameni care fugeau din calea rușilor. În arhiva din Craiova se găsește și acum documentul de refugiat emis când a fost lăsat să treacă Prutul, pe care, la motivul refugiului, scrie: ”Etnici români”. Unul dintre copii, fetița de 6 ani, era mama mea…

Nea Niculae și-a reconstruit aici viața, fără să ceară nimic de la nimeni. Din toată famila lui, Read the rest of this entry »

Legea Invaziei României la Curtea Constituțională

March 3rd, 2016

ccr_ciocanel

Avem o Curte Constituțională, singura instituție care poate decide constituționalitatea unei legi. Avem o Lege a Invaziei României, votată de Parlament și semnată fără obiecțiuni de Președinte, Legea nr. 5/2016, care încalcă în mod evident și grosier Constituția. Numai că ea poate ajunge la Curtea Constituțională doar prin intermediul anumitor persoane, care cu toții au tăcut. Chiar și parlamentarii patrioți, chiar și partidele naționaliste, chiar și jurnaliștii deontologi, cu toții parcă sunt vorbiți să nu atragă atenția românilor asupra acestei legi.

M-am hotărât să o fac eu, în data de 16 Martie 2016, chiar dacă sunt un simplu cetățean și nu am calitatea, patriotismul, naționalismul și deontologia necesare, iar de acum înainte păcatul de a tăcea să cadă și asupra Curții Constituționale, în cazul în care va ignora demersul meu.

Dar mai întâi să sperăm că mai există români care își fac datoria și este momentul judecătorilor Curții Constituționale să o dovedească.

 

Către Curtea Constituțională a României

În atenția domnului Președinte, Augustin Zegrean

 

Stimate domnule Președinte,

Doresc să supun atenției Curții Constituționale o lege recent promulgată și a cărei aplicare poate prezinta un potențial real de încălcare a Constituției României. Este vorba despre Read the rest of this entry »

De ce doarme pe el ”Avocatul Poporului”?

March 3rd, 2016

victor-ciorbea-doarme

 

Avem un Avocat al Poporului care a tăcut când Parlamentul a votat Legea Invaziei României. Avea obligația să solicite Curții Constituționale să verifice constituționalitatea Legii nr. 5/2016, în perioada dintre adoptarea și promulgarea acesteia.

M-am gândit că până acum nu a avut ocazia să spună de ce nu a făcut-o, așa că în data de 3 Martie 2016, i-am adresat întrebarea ”De ce morții mă-ti ai tăcut?”, dar într-o formă care să nu îi dea pretext să nu răspundă.

Ce credeți că o să răspundă?

 

Către Avocatul Poporului

În atenția domnului Victor Ciorbea

 

Referitor la Legea nr. 5/2016

În data de 24.12.2015, Parlamentul a trimis la Președenția României pentru promulgare proiectul de lege pentru aprobarea OUG 53/2015, cu numele ”Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariției la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranți”. Propunerea a fost promulgată de Președinte în data de 11.01.2016 și în 12.01.2016 a devenit Legea nr. 5/2016.

Una dintre atribuțiile principale ale Avocatului Poporului este sesizarea Curții Constituționale cu privire la Read the rest of this entry »